România nu va trimite trupe în Ucraina, dar și astăzi este un hub logistic pentru ca aceste trupe să poată să ajungă, dacă va fi cazul, în țara vecină, a declarat joi seara, la Bruxelles, președintele interimar Ilie Bolojan.
România nu va trimite trupe în Ucraina, dar ar putea participa săptămâna viitoare, pe 11 martie, în Franța la o întâlnire cu reprezentanții militari ai țărilor care doresc să sprijine în continuare această țară invadată de Rusia.
România va lua parte la această reuniune “pentru că România și astăzi este un hub logistic pentru ca aceste trupe să poată să ajungă, dacă va fi cazul, subliniez, în zona Ucrainei. De asemenea, suntem un hub logistic pentru tot ceea ce înseamnă astăzi exporturi pe care Ucraina le face. Deci, din punctul de vedere al logisticii militare, prezența României va fi necesară pentru a ști care este gândirea și dacă vor fi elemente care țin de folosirea infrastructurii noastre – baze militare, de exemplu, de pe teritoriul României sau elemente de altă infrastructură militară, porturi, aeroporturi – e logic ca reprezentanții Ministerului Apărării să știe aceste aspecte”, a declarat Bolojan, după reuniunea extraordinară a Consiliului European.
În ceea ce privește subiectul apărării europene, a fost adoptată o decizie susținută de toți cei 27 de membri, în care “ideea principală este că Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare”, în primul rând prin alocarea de fonduri pentru securitate și apărare, a explicat președintele interimar.
Cheltuielile de apărare suplimentare nu vor fi cuprinse în deficitele bugetare, în așa fel încât balanțele statelor să nu fie afectate.
Un al doilea element important este cel legat de acordarea unei sume de 150 de miliarde de euro, sub forma unui împrumut susținut din bugetul Uniunii Europene, care să fie pus la dispoziția statelor în așa fel încât să fie folosit pentru partea de cheltuieli de apărare.
Un alt element important este posibilitatea ca, din fondurile europene care nu vor fi cheltuite și care au fost alocate statelor, să se poată direcționa către cheltuielile de apărare fonduri, în așa fel încât acestea să nu fie pierdute, a mai explicat Bolojan.
De asemenea, Banca Europeană de Investiții va primi mandat pentru a acorda credite pentru industria de apărare și pentru ca și băncile comerciale care țin de Banca Europeană de Investiții să acorde companiilor din domeniu aceste credite:
“Asta ar însemna, pe baza unor finanțări private, ar trebui să avem o integrare a industriei europene de apărare și, de asemenea, o dezvoltare a industriei naționale de apărare din fiecare țară”.
“S-au stabilit, de asemenea, domeniile prioritare de unde se vor direcționa achizițiile comune – și e vorba de drone, scuturi antirachetă, sateliți și mobilitate militară. De asemenea, a fost stabilită ca prioritară întărirea Flancului de Est, de la Baltică la Marea Neagră, dar și, în general, asigurarea securității la toate frontierele UE”,
a anunțat Bolojan.
Un element important în acest pachet legat de întărirea apărării europene este susținerea consorțiilor în industria europeană de apărare, în așa fel încât ceea ce se produce să fie interoperabil, pentru ca țările europene să-și asigure o parte mai mare, o parte strategică din responsabilitatea apărării Europei.
Simplificarea achizițiilor în acest domeniu este un alt element care urmează să fie asigurat de Comisia Europeană, pentru a se putea face achiziții mai rapide.
“NATO rămâne fundamentul apărării colective și relația transatlantică rămâne o prioritate și o garanție pentru pacea în Europa”, a mai subliniat președintele interimar.
Sprijin pentru Ucraina, fără Ungaria
În ceea ce privește Ucraina, după o discuție cu președintele Volodimir Zelenski, s-a reconfirmat sprijinul pentru această țară din partea Europei, în așa fel încât să fie “într-o poziție de negociere bună pentru ca, la încheierea unui armistițiu și la încetarea focului, să se ajungă în etapa următoare la un acord de pace, în așa fel încât acest armistițiu să nu fie doar o pauză pentru refaceri de forțe și să înceapă un nou conflict, iar pacea care ar urma să se încheie să fie una justă și durabilă”.
Prezența Ucrainei și a Europei la aceste negocieri este “una necesară”, pentru că “securitatea Ucrainei, cea a Europei și cea transatlantică se înțeleg că sunt întrețesute”.
Această concluzie a fost adoptată de 26 de țări, cu excepția Ungariei.